Stropii blânzi de ploaie

 

 

Se bucură pământul iar, de ploi de har, ce vin de sus

Când cerul se revarsă ades, în stropi blânzi de ploaie

Când se înalță Sfântul Dumnezeu, prin Domnul Isus

Iar stricăciunea-i arsă și neprihănirea iarăși e vioaie.

 

Păcatul se destramă, cu a lui culori de oferte vestejite

Cu toți ai ei servitori, ce rămân rușinați, în a lor fapte

Puterea răului se sfarmă, cu mâinile ei negre, mânjite.

Gem ai lumii asupritori, și strigă, gâfâind în noapte.

 

Tot răul se distruge, cad zidurile negre de păcate,

Și nu-i nici o scăpare, ca răul din nou să rodească

Dar pentru cel ce fuge, poate e scăpare în noapte!?

Că-i zarvă între popoare, și vor toți, bine să trăiască.

 

Și totuși chemarea sfântă, iarăși se aude ,se vestește

Rămâne și azi în picioare, Cuvântul D-lui Dumnezeu

Și dacă firea este înfrântă, El biruința ne-o pregătește

Ești scăpat de vătămare și binecuvântat rămâi mereu.

 

Cere-i Domnului iertare, să birui tot ce-ți stă înainte

El să îți de-a mântuirea în această vreme de încercări

Și în lumea muritoare, să ai parte de promisiuni sfinte

Tu să primești nemurirea, umblând pe a Domnului cărări

                                               08.03.2022